La majoritatea speciilor de fructe, graniţa dintre aliment şi medicament este mai greu de fixat.
Unele fructe de pădure(scoruşe, porumbe, păducel, cătină albă)nu sânt, practic, folosite pentru consum în stare proaspătă. Ele au, în principal, utilizări terapeutice şi, ca atare, extractele lor sânt considerate medicamente.
Merele(atât de binevenite, mai ales, în afecţiuni cardiovasculare sau ale tubului digestiv), perele, prunele, etc., nu se consideră medicamente, ci alimente.
Unele specii de fructe cu acţiune terapeutică marcantă şi specifică, cum este cazul fructelor de păducel, de măceş şi de porumbar în afecţiuni cardiovasculare sau al merişoarelor în lizarea uraţilor. Socul are acţiune puternic sudorifică. Afinele şi merişoarele sânt bactericide, datorită acidului benzoic pe care-l conţin.
Toate fructele, fără excepţie, au acţiune polivitaminică(conţin mai multe vitamine, din care unele îşi potenţează reciproc acţiunea). De aceea, ele se recomandă în tratamentul avitominozelor şi hipovitaminozelor, precum şi în diverse boli.
În nervozitatea excesivă sânt indicate fructe proaspete: caise, cireşe, vişine, mere, piersici, fragi, gutui, căpşuni şi dude.
Datorită faptului că unele alimente principale(pâinea, carnea, cartofii) au efect decalcifiant, este necesar, ca împreună cu acestea, să se consume fructe şi legume, care compensează ideal nevoia de calciu a organismului.
Excesul de zahăr are urmări negative asupra sănătăţii, aşa cum s-a mai arătat. De aceea, specialiştii în nutriţie recomandă cu insistenţă ca cel puţin în anotimpurile de vară şi toamnă, produsele zaharoase să fie înlocuite total sau parţial cu fructe. Fructoza din fructe se metabolizează mult mai lent în organism decât zahărul industrial şi nu predispune la îngrăşare.
În colitele cronice, tranzitul intestinal între pusee de diaree şi faze de constipaţie, mai ales la persoanele care au exclus din hrană fructele şi legumele. Menţinerea unui tranzit intestinal normal se poate realiza prin consumarea de sucuri de fructe şi legume, fructe coapte în cuptor, etc. evitând astfel folosirea laxativelor.
Datorită faptului că fructele şi legumele au atât valenţe nutritive, cât şi terapeutice, ele nu pot fi înlocuite cu alte alimente, mai ales în ce priveşte complexul vitaminic, conţinutul în substanţe minerale, acizi organici, etc. în plus, în unele afecţiuni, fructele pot înlocui unele, medicamente de sinteză. Pentru a se preveni şi diminua aşa numita „boala medicamentoasă”, va trebui să se facă apel, în măsură tot mai mare, la „farmacia naturii”. În ierarhia cauzelor mortalităţii, „boala medicamentoasă” (produsă de folosirea abuzivă şi fără suficient discernământ a medicamentelor de sinteză) ocupă locul al IV-lea, după bolile cardiovasculare, cancer şi accidentele rutiere.
Fructele pot înlocui, totodată, unele produse cosmetice.
Unele fructe, îndeosebi merele, constituie un mijloc igienic şi deosebit de practic de întreţinere a dinţilor şi cavităţii bucale, contribuind substanţial la menţinerea unei danturi frumoase şi sănătoase.
Unele fructe de pădure(scoruşe, porumbe, păducel, cătină albă)nu sânt, practic, folosite pentru consum în stare proaspătă. Ele au, în principal, utilizări terapeutice şi, ca atare, extractele lor sânt considerate medicamente.
Merele(atât de binevenite, mai ales, în afecţiuni cardiovasculare sau ale tubului digestiv), perele, prunele, etc., nu se consideră medicamente, ci alimente.
Unele specii de fructe cu acţiune terapeutică marcantă şi specifică, cum este cazul fructelor de păducel, de măceş şi de porumbar în afecţiuni cardiovasculare sau al merişoarelor în lizarea uraţilor. Socul are acţiune puternic sudorifică. Afinele şi merişoarele sânt bactericide, datorită acidului benzoic pe care-l conţin.
Toate fructele, fără excepţie, au acţiune polivitaminică(conţin mai multe vitamine, din care unele îşi potenţează reciproc acţiunea). De aceea, ele se recomandă în tratamentul avitominozelor şi hipovitaminozelor, precum şi în diverse boli.
În nervozitatea excesivă sânt indicate fructe proaspete: caise, cireşe, vişine, mere, piersici, fragi, gutui, căpşuni şi dude.
Datorită faptului că unele alimente principale(pâinea, carnea, cartofii) au efect decalcifiant, este necesar, ca împreună cu acestea, să se consume fructe şi legume, care compensează ideal nevoia de calciu a organismului.
Excesul de zahăr are urmări negative asupra sănătăţii, aşa cum s-a mai arătat. De aceea, specialiştii în nutriţie recomandă cu insistenţă ca cel puţin în anotimpurile de vară şi toamnă, produsele zaharoase să fie înlocuite total sau parţial cu fructe. Fructoza din fructe se metabolizează mult mai lent în organism decât zahărul industrial şi nu predispune la îngrăşare.
În colitele cronice, tranzitul intestinal între pusee de diaree şi faze de constipaţie, mai ales la persoanele care au exclus din hrană fructele şi legumele. Menţinerea unui tranzit intestinal normal se poate realiza prin consumarea de sucuri de fructe şi legume, fructe coapte în cuptor, etc. evitând astfel folosirea laxativelor.
Datorită faptului că fructele şi legumele au atât valenţe nutritive, cât şi terapeutice, ele nu pot fi înlocuite cu alte alimente, mai ales în ce priveşte complexul vitaminic, conţinutul în substanţe minerale, acizi organici, etc. în plus, în unele afecţiuni, fructele pot înlocui unele, medicamente de sinteză. Pentru a se preveni şi diminua aşa numita „boala medicamentoasă”, va trebui să se facă apel, în măsură tot mai mare, la „farmacia naturii”. În ierarhia cauzelor mortalităţii, „boala medicamentoasă” (produsă de folosirea abuzivă şi fără suficient discernământ a medicamentelor de sinteză) ocupă locul al IV-lea, după bolile cardiovasculare, cancer şi accidentele rutiere.
Fructele pot înlocui, totodată, unele produse cosmetice.
Unele fructe, îndeosebi merele, constituie un mijloc igienic şi deosebit de practic de întreţinere a dinţilor şi cavităţii bucale, contribuind substanţial la menţinerea unei danturi frumoase şi sănătoase.
Sursă: "Fructele în alimentaţie, bioterapie şi cosmetică", Bucuresti 1992, Mihăescu Grigore
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu