Sânt băuturi nealcoolice obţinute din suc natural de fructe şi zahăr. În funcţie de felul fructelor, ele se pot prepara prin 3 procedee: fierbere, pasteurizare şi macerate.
Prepararea siropurilor prin fierbere.
Sucul de fructe, strecurat prin tifon, se pune într-un vas din inox sau emailat, împreună cu o cantitate egală de zahăr. Se aşează apoi vasul pe foc domol şi se amestecă continuu, cu o paletă(lingură) din lemn, până se topeşte tot zahărul. Se continuă fierberea 20-40 de min., până se leagă siropul, înlăturându-se spuma, pe măsură ce se formează. Siropul este legat atunci când începe să se prelungească peste termenul indicat, deoarece se pierde din aroma fructelor, iar siropul se închide la culoare. Pentru ca siropul să-şi menţină culoarea şi să nu se zăhărească, i se adaugă 2-3 linguri de zeamă de lămâie la un litru, se amestecă bine, apoi se ia vasul de pe foc. Fierbinte fiind, siropul se toarnă în sticle curate, uscate şi calde. Sticlele se leagă cu celofan muiat în albuş de ou, se acoperă cu o pânză, să se răcească timp de 10-15 ore apoi se pun în cămară. Siropul astfel poate fi păstrat 2 ani. Fiind aproape saturat cu zahăr, siropul are densitatea mare (1 l de sirop cântăreşte 1,375 kg). Prin fierbere, se pot prepara siropuri din caise, cireşe, piersici, prune, mere, pere, fragi, căpşuni, vişine, măceşe, struguri.
Prepararea siropurilor prin pasteurizare.
Sucul de fructe se pune într-un vas din inox sau emailat, se amestecă cu zahărul, în raport de 1:1, se lasă circa 10 min., până se topeşte complet zahărul, apoi se toarnă în sticle curate şi uscate, care se închid ermetic şi se aşează într-o oală pe fundul căreia a fost pusă o cârpă. Se adaugă apă rece, astfel ca sticlele să fie cufundate pe circa ¾. Se pune vasul pe foc domol şi se lasă la fiert 50-60 de min. După aceea se ia vasul de pe foc, se acoperă cu o pânză groasă, împăturită şi se lasă 10-12 ore să se răcească. Pasteurizarea este indicată la afine, agrişe, coacăze, căpşune, cătină albă, corcoduşe, coarne, gutui, porumbe, coacăze, mure, zmeură, lămâi, portocale, grapefruit.
Prepararea siropurilor prin macerare.
Acest procedeu se foloseşte, în general, la obţinerea de siropuri din fructe de pădure: măceşe, porumbe, coarne, afine, cătină albă, mure, zmeură. După ce se spală cât mai bine, fructele se lasă să se scurgă, apoi li se scot sâmburii, se pun în borcane în amestec cu zahăr (1 kg fructe şi 2 kg zahăr). Borcanele se leagă cu celofan şi se lasă la macerat circa 30 de zile, agitându-se conţinutul lor de 2-3 ori pe săptămână. Când zahărul s-a dizolvat complet, siropul se strecoară prin tifon şi se toarnă în sticle de culoare închisă, care se astupă ermetic. Siropul preparat prin acest procedeu poate fi păstrat 12-14 luni.
Siropurile se folosesc pentru obţinerea de băuturi răcoritoare, în amestec cu apă minerală, sifon sau cu apă potabilă plus zeamă de lămâie.
Se pot pregăti siropuri din petale de Trandafir de dulceaţă, din flori de Soc, precum şi din coji de portocale sau de lămâi rase prin răzătoare cu orificii mici(se rade numai statul colorat de la suprafaţa cojii).
Având o cantitate mare de zahăr, siropul nu fermentează.
Prepararea siropurilor prin fierbere.
Sucul de fructe, strecurat prin tifon, se pune într-un vas din inox sau emailat, împreună cu o cantitate egală de zahăr. Se aşează apoi vasul pe foc domol şi se amestecă continuu, cu o paletă(lingură) din lemn, până se topeşte tot zahărul. Se continuă fierberea 20-40 de min., până se leagă siropul, înlăturându-se spuma, pe măsură ce se formează. Siropul este legat atunci când începe să se prelungească peste termenul indicat, deoarece se pierde din aroma fructelor, iar siropul se închide la culoare. Pentru ca siropul să-şi menţină culoarea şi să nu se zăhărească, i se adaugă 2-3 linguri de zeamă de lămâie la un litru, se amestecă bine, apoi se ia vasul de pe foc. Fierbinte fiind, siropul se toarnă în sticle curate, uscate şi calde. Sticlele se leagă cu celofan muiat în albuş de ou, se acoperă cu o pânză, să se răcească timp de 10-15 ore apoi se pun în cămară. Siropul astfel poate fi păstrat 2 ani. Fiind aproape saturat cu zahăr, siropul are densitatea mare (1 l de sirop cântăreşte 1,375 kg). Prin fierbere, se pot prepara siropuri din caise, cireşe, piersici, prune, mere, pere, fragi, căpşuni, vişine, măceşe, struguri.
Prepararea siropurilor prin pasteurizare.
Sucul de fructe se pune într-un vas din inox sau emailat, se amestecă cu zahărul, în raport de 1:1, se lasă circa 10 min., până se topeşte complet zahărul, apoi se toarnă în sticle curate şi uscate, care se închid ermetic şi se aşează într-o oală pe fundul căreia a fost pusă o cârpă. Se adaugă apă rece, astfel ca sticlele să fie cufundate pe circa ¾. Se pune vasul pe foc domol şi se lasă la fiert 50-60 de min. După aceea se ia vasul de pe foc, se acoperă cu o pânză groasă, împăturită şi se lasă 10-12 ore să se răcească. Pasteurizarea este indicată la afine, agrişe, coacăze, căpşune, cătină albă, corcoduşe, coarne, gutui, porumbe, coacăze, mure, zmeură, lămâi, portocale, grapefruit.
Prepararea siropurilor prin macerare.
Acest procedeu se foloseşte, în general, la obţinerea de siropuri din fructe de pădure: măceşe, porumbe, coarne, afine, cătină albă, mure, zmeură. După ce se spală cât mai bine, fructele se lasă să se scurgă, apoi li se scot sâmburii, se pun în borcane în amestec cu zahăr (1 kg fructe şi 2 kg zahăr). Borcanele se leagă cu celofan şi se lasă la macerat circa 30 de zile, agitându-se conţinutul lor de 2-3 ori pe săptămână. Când zahărul s-a dizolvat complet, siropul se strecoară prin tifon şi se toarnă în sticle de culoare închisă, care se astupă ermetic. Siropul preparat prin acest procedeu poate fi păstrat 12-14 luni.
Siropurile se folosesc pentru obţinerea de băuturi răcoritoare, în amestec cu apă minerală, sifon sau cu apă potabilă plus zeamă de lămâie.
Se pot pregăti siropuri din petale de Trandafir de dulceaţă, din flori de Soc, precum şi din coji de portocale sau de lămâi rase prin răzătoare cu orificii mici(se rade numai statul colorat de la suprafaţa cojii).
Având o cantitate mare de zahăr, siropul nu fermentează.
Sursă: "Fructele în alimentaţie, bioterapie şi cosmetică", Bucuresti 1992, Mihăescu Grigore
2 comentarii:
Buna ziua
Cat se mentin siropurile pasteurizate si in ce conditii trebuiesc pastrate?
Buna ziua
Cat se mentin siropurile pasteurizate si in ce conditii trebuiesc pastrate?
Trimiteți un comentariu